APSITIRÍE s. f. afonie extremă, caracterizată prin imposibilitatea de a emite mai mult de un murmur. (< fr. apsithyrie) Vezi definitia »

DINAMOGENÍE s. f. 1. mod de dezvoltare și creștere a activității unui organism, organ, celulă sau țesut. 2. acțiune biologică normală sau patologică prin care o activitate psihologică este imediat augmentată. (< fr. dynamogénie) Vezi definitia »

TRIANGULÁȚIE s. f. ansamblu de operații geodezice prin care pot fi determinate suprafețe și distanțe, împărțind terenul într-o rețea de triunghiuri echilaterale în vederea stabilirii coordonatelor punctelor de pe teren. ◊ rețea de triunghiuri, baza unei ridicări topografice. (< fr. triangulation) Vezi definitia »

CITOZOOLOGÍE s.f. (Biol.) Studiul celulelor animale. [Gen. -iei. / < fr. cytozoologie]. Vezi definitia »

JANÍLIE s. f. fir de catifea pentru brodat. (după fr. chenille) Vezi definitia »