STROPȘEÁLĂ, stropșeli, s. f. (Pop. și fam.) Faptul de a (se) stropși. – Stropși + suf. -eală. Vezi definitia »

IZOTÉRMĂ s. f. v. izoterm [în DN]. Vezi definitia »

LUMINÁNȚĂ s.f. (Fiz.) Raportul dintre intensitatea luminoasă a unei surse de lumină și proiecția ariei sursei pe un plan; strălucire. [< fr. luminance]. Vezi definitia »

COÁMĂ, coame, s. f. 1. Păr lung (și stufos) care crește pe grumazul sau de-a lungul spinării unor animale. ◊ Păr lăsat să crească (excesiv de) lung pe capul unei persoane, mai ales al unui bărbat. ♦ Fig. Frunziș des din vârful coroanei arborilor. 2. Culme prelungită de deal sau de munte; creastă. 3. Partea de deasupra, orizontală, a unui zid. ♦ Linie de intersecție (orizontală sau oblică) a două versante de acoperiș. – Lat. coma. Vezi definitia »

RÂCÂIÁLĂ, râcâieli, s. f. Râcâire, râcâit, râcâitură. [Pr.: -câ-ia-]. – Râcâi + suf. -eală. Vezi definitia »