Definita cuvantului policorie
POLICORÍE2 s. f. acumulare patologică de substanțe de rezervă (glicogen, lipide) într-un organ. (< fr. polycorie)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu policorie
ceanâie s.f. pl. (înv., reg.) lucruri de tâmplărie. Vezi definitia »
OTOLOGÍE s. f. ramură a medicinei care studiază anatomia, fiziologia și patologia urechii. (< fr. otologie) Vezi definitia »
BIOCHIMÍE s. f. Știință care studiază compoziția și procesele chimice ale materiei vii; chimie biologică. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biochimie. Vezi definitia »
ORGANOLOGÍE s.f. 1. Studiul organelor. 2. Studiul instrumentelor. [Gen. -iei. / < fr. organologie]. Vezi definitia »
BLASFEMÍE s. f. Defăimare a ceea ce este considerat sfânt; hulă. – Lat. lit. blasphemia. Vezi definitia »