ERBACÉE adj., s. f. (plantă) cu tulpina subține, nelignificată, cu aspect de iarbă. (< fr. herbacé, lat. herbaceus) Vezi definitia »

ALÉE, alei, s. f. Drum într-un parc, într-o grădină etc. așternut cu nisip sau cu prundiș și mărginit de arbori sau de flori. ♦ Stradă plantată cu arbori; stradă îngustă și scurtă; stradelă, intrare. ♦ Spațiu de circulație, mărginit pe ambele părți de elemente arhitecturale. [Pr.: -le-e] – Din fr. allée. Vezi definitia »

PALMACÉE, palmacee, s. f. (La pl.) Familie de plante monocotiledonate, având ca reprezentant tipic palmierul; (și la sg.) plantă din această familie. – Din lat. palmaceae. Vezi definitia »

AMARILIDACÉE s. f. pl. familie de plante monocotiledonate erbacee, cu staminele și ovarul aderent la calciu: ghiocelul. (< fr. amaryllidacées) Vezi definitia »

UVÉE s.f. (Anat.) Strat pigmentar al irisului. [Pron. -ve-e. / < fr. uvée]. Vezi definitia »