TETRAPÓD, -Ă adj., s.n. Patruped. // s.n. 1. Piedestal cu patru picioare pe care se așază diferite obiecte de cult. 2. Bloc de beton armat cu patru proeminențe tronconice, folosit pentru protecția digurilor și a coastelor maritime. [Pl. -ozi, -ode. / < fr. tétrapode(s), cf. gr. tetra – cu patru, pous – picior]. Vezi definitia »

AFILOPÓD, -Ă adj. lipsit de frunze bazale. (< fr. aphylopode) Vezi definitia »

TARÓD, tarozi, s. n. Burghiu de filetat. – Din fr. taraud. Vezi definitia »

SINÓD, sinoade, s. n. 1. Adunare de ierarhi care constituie forul suprem al Bisericii (sau al unei eparhii) ortodoxe și care se întrunește periodic pentru a rezolva probleme de administrație bisericească. 2. Adunare episcopală care se convoacă ocazional pentru a lua (unele) hotărâri în probleme de dogmă, de morală și de administrație bisericească. – Din sl. sinod. Vezi definitia »

POLIPÓD, -Ă I. adj. cu mai multe picioare. II. s. m. plantă erbacee, cu frunze adânc lobate, care crește pe stânci și pe ziduri umede. III. s. f. feriga stejarului. (< fr. polypode) Vezi definitia »