Definita cuvantului polis
PÓLIS s. n. (în Grecia antică) oraș-stat, cetate întărită a conducătorului militar, care s-a transformat apoi într-un centru economic și politic. (< gr. polis)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu polis
SCHÉPSIS s. n. (fam.) minte, pricepere; perspicacitate. ♦ cu ~ = cu judecată, cu chibzuință, gândit. (< gr. skepsis) Vezi definitia »
GNÁIS, gnaisuri, s. n. Rocă metamorfică compusă din cuarț, feldspat și mică. – Din germ. Gneiss, fr. gneiss. Vezi definitia »
PÉNIS s.n. Organul genital al bărbatului; falus. [< fr. pénis, lat. penis]. Vezi definitia »
RÁHIS s. n. 1. coloana vertebrală. 2. ax principal la inflorescențele gramineelor, pe care sunt dispuse florile și spiculețele. 3. partea externă, plină în interior, a unei pene. (< fr. rachis) Vezi definitia »
DIS1-/DI-/DIZ- pref. „separare”, „absență”. (< fr. dis-, cf. lat. dis) Vezi definitia »