DEFLAGRÁȚIE s. f. 1. ardere explozivă în care reacția de descompunere se propagă cu viteze mici. 2. explozie violentă. 3. conflict generalizat. (< fr. déflagration, lat. deflagratio) Vezi definitia »

METALOGRAFÍE s. f. 1. ramură a metalurgiei care studiază structura și proprietățile metalelor și aliajelor. 2. procedeu de tipar înalt care folosește metalogravura; tiparul obținut; metalotipie. (< fr. métallographie) Vezi definitia »

AEROCOLÍE s. f. Acumulare de gaze în intestinul gros, care dă senzația de balonare a abdomenului. [Pr.: a-e-] – Din fr. aérocolie. Vezi definitia »

HIPSOTERAPÍE s.f. Folosire terapeutică a climatului de altitudine. [Gen. -iei. / < fr. hypsothérapie, cf. gr. hypsos – înalt, therapeia – tratament]. Vezi definitia »

CÂRNĂȚĂRÍE, (2) cârnățării, s. f. 1. (Cu sens colectiv) Cârnați mulți și de diverse sortimente. 2. Magazin de cârnați și de alte mezeluri. – Cârnat + suf. -ărie. Vezi definitia »