PROCTOPEXÍE s. f. fixare chirurgicală a rectului de osul sacru sau de ligamentul sacrosciatic. (< fr. proctopexie) Vezi definitia »

HIPSOTERAPÍE, hipsoterapii, s. f. (Med.) Tratarea unor boli prin folosirea climatului de altitudine. – Din fr. hypsothérapie. Vezi definitia »

STAUROPLEGÍE s.f. (Med.) Paralizie încrucișată a membrelor corpului. [Gen. -iei. / < fr. stauroplégie, cf. gr. stauros – cruce, plege – lovitură]. Vezi definitia »

SUPRAEXCITÁȚIE s. f. (Fiziol.) Creștere a procesului de excitație dintr-un țesut sau dintr-un organ care depășește ritmul funcțional normal, datorită acțiunii unui stimul puternic sau a reactivității mărite a țesutului sau organului respectiv; superexcitare. [Pr.: -pra-ex-] – Supra- + excitație (după fr. surexcitation). Vezi definitia »

DUARHÍE s.f. Guvernare exercitată de doi regi. [Gen. -iei. / cf. gr. dyo – doi, arche – conducere]. Vezi definitia »