COMUNICÁȚIE s.f. 1. Mijloc de legătură între două puncte; legătură, contact (rutier, telefonic etc.). 2. (Lit.) Figură retorică prin care un orator sau un autor se adresează auditoriului, respectiv cititorului, simulând a-l consulta cu privire la aprecierea unor fapte sau în legătură cu justețea unor afirmații ori argumente. [Gen. -iei, var. comunicațiune s.f. / cf. fr. communication, lat. communicatio]. Vezi definitia »

PANIFICÁȚIE s.f. Proces de transformare a făinurilor în pâine; panificare. [Gen. -iei, var. panificațiune s.f. / cf. it. panificazione, fr. panification]. Vezi definitia »

MATRIȚERÍE s.f. Atelier, secție de matrițare. [Gen. -iei. / cf. fr. matricierie]. Vezi definitia »

HIPERFOSFATEMÍE s. f. creștere exagerată a cantității de fosfați din sânge. (< fr. hyperphosphatémie) Vezi definitia »

IODURÍE s. f. prezență a iodului în urină. (< fr. iodure) Vezi definitia »