NOMINÁL, -Ă, nominali, -e, adj. 1. Care conține nume, care indica un nume, de nume; după nume; pe nume. ◊ Valoare nominală = valoare indicată pe o acțiune, pe o hârtie-monedă (care uneori nu corespunde cu valoarea reală; valoare oficială. Putere (sau valoare) nominală = putere pentru care a fost conceput un anumit sistem tehnic. ♦ Care figurează (numai) cu numele; care este de formă. ♦ Care este calculat în bani. 2. (Gram.) Care face parte din categoria numelui, care ține de categoria numelui, care se adaugă la nume, care formează un nume. ◊ Flexiune nominală = declinare. Predicat nominal = predicat alcătuit dintr-un nume predicativ și un verb copulativ la un mod personal. – Din fr. nominal, lat. nominalis. Vezi definitia »

OMNIDIRECȚIONÁL, -Ă adj. (Despre surse sau receptoare de radiații) Care nu prezintă directivitate. [Cf. fr. omnidirectionnel]. Vezi definitia »

ELECTORÁL, -Ă adj. referitor la alegeri. (< fr. électoral) Vezi definitia »

INFERENȚIÁL adj. bazat pe inferență; deductibil. (< engl. inferential) Vezi definitia »

SERIÁL, -Ă adj. Referitor la o serie; în serie. ♦ Muzică serială = serialism. // s.n. Film care rulează în serii; roman care apare pe fragmente succesive. [Pron. -ri-al. / cf. it. seriale, fr. seriel, engl. serial(story)]. Vezi definitia »