SIDERURÍE s. f. prezența fierului în urină. (< fr. sidérurie) Vezi definitia »

TELEFONÍE s. f. transmitere la distanță a vorbirii cu ajutorul telefoanelor. (< fr. téléphonie) Vezi definitia »

MICROLOGÍE s.f. Termen folosit pentru a desemna acea parte a anatomiei care studiază celulele. V. citologie. ♦ Tratat despre microorganisme. [Gen. -iei. / < fr. micrologie, cf. gr. mikros – mic, logos – știință]. Vezi definitia »

stăuríe, stăuríi, s.f. (reg.) țarc sau staul pentru vite. Vezi definitia »

HEMIPLEGÍE s. f. paralizie a unei jumătăți laterale a corpului. (< fr. hémiplégie) Vezi definitia »