corítă, coríte, s.f. (reg.) albie, covată (în care curge mustul). Vezi definitia »

SUBZISTÉNȚĂ s.f. Ceea ce servește la întreținere; hrană. [Cf. fr. subsistance, lat. subsistentia]. Vezi definitia »

CHINOLÍNĂ s.f. v. chinoleină. Vezi definitia »

BORÚRĂ, boruri, s. f. Compus al borului¹ cu metalele. – Din fr. borure. Vezi definitia »

APOGIATÚRĂ s.f. Notă muzicală ornamentală care se execută înaintea unei note obișnuite, la interval de un ton sau de un semiton. [Pron. -gi-a-, pl. -ri. / < it. appoggiatura]. Vezi definitia »