HAIDUCÍE, haiducii, s.f. 1. Luptă armată a unor cete de haiduci (1) împotriva asupritorilor, frecventă la sfârșitul evului mediu în țările românești și în Peninsula Balcanică. 2. Viață sau îndeletnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). – Haiduc + suf. -ie. Vezi definitia »

HETEROGAMÍE s. f. 1. fuziune a doi heterogameți; anizogamie. 2. fuziune între doi gameți provenind de la indivizi diferiți. (< fr. hétérogamie) Vezi definitia »

PORTSÁBIE s.f. Piesă de piele, de metal sau de mătase care se atașează la centură pentru a atârna sabia de ea. [Pl. -săbii, gen. -iei. / < port- + sabie, după fr. porte-épée]. Vezi definitia »

productie de masa bazata pe linia de ansamblare Vezi definitia »

COMBINATÓRIE, combinatorii, adj. (În sintagma) Analiză combinatorie = capitol din calculul probabilităților care studiază aranjamentele, permutările și combinările. – Din fr. combinatoire. Vezi definitia »