Definita cuvantului monobloc
MONOBLÓC, (1) adj. invar., (2) monoblocuri, s. n. 1. Adj. invar. Care este constituit dintr-o singură piesă, dintr-o singură bucată. 2. S. n. Dispozitiv, aparat sau sistem tehnic format dintr-un singur bloc nedemontabil. – Din fr. monobloc.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu monobloc
cobâltóc2, cobâltoáce, s.n. (reg.) loc mlăștinos, mlaștină; lac. Vezi definitia »
glomotóc, glomotoáce, s.n. (reg.) bulgăre (de pământ, de zăpadă). Vezi definitia »
joc din asia Vezi definitia »
GHIÓC2, ghiocuri, s. n. Gen de melci cu cochilia mare, ovală, cu aspect de porțelan, care trăiesc în mările calde (Cypraea); p. restr. cochilia acestor melci, întrebuințată ca ornament sau pentru preziceri asupra viitorului cuiva. ◊ Expr. A da cu ghiocul sau a căta (cuiva) în ghioc = a ghici (cuiva) cu ajutorul ghiocului. – Lat. *cloca (=cochlea). Vezi definitia »
ZÂMBÓC, zâmboace, s. n. (Reg.) Cuiul mobil de la cataramă care se bagă în gaura curelei. – Slav (comp. v. sl. zonbŭ „dinte”). Vezi definitia »