PATOMIMÍE s.f. Stare morbidă caracterizată prin nevoia de a simula o boală, uneori chiar cu prețul unei automutilări. [Gen. -iei. / < fr. pathomimie, cf. gr. pathos – boală, mimeomai – imit]. Vezi definitia »

SCHIZOIDÍE s. f. (Med.) Predispoziție a unor personalități, a unor constituții psihice pentru schizofrenie; tip de personalitate care manifestă această predispoziție; (rar) schizotimie. [Pr.: -zo-i-] – Din fr. schizoïdie. Vezi definitia »

ALCOOLOMETRÍE s. f. Totalitatea procedeelor întrebuințate pentru determinarea concentrației unei soluții alcoolice. – După fr. alcoolométrie. Vezi definitia »

IODOMETRÍE s. f. totalitatea metodelor oxidimetrice de dozare cantitativă a diferitelor substanțe care reacționează cu o soluție de iod. (< fr. iodométrie) Vezi definitia »

SELENODEZÍE s. f. disciplină care studiază forma și dimensiunile Lunii, câmpul ei de gravitație etc. (< fr. sélénodèsie) Vezi definitia »