NEÓN s.n. Gaz nobil care nu arde, incolor și inodor, folosit la umplerea tuburilor luminoase. [Pron. ne-on. / < fr. néon, cf. gr. neos – nou]. Vezi definitia »

ALFATRÓN s. n. vacuumetru bazat pe efectul ionizant al radiației alfa. (< fr. alphatrone) Vezi definitia »

LITOPÓN s.n. Pigment alb anorganic, compus din sulfat de bariu și sulfură de zinc, folosit în pictură, în cosmetică etc. [< fr. lithopone]. Vezi definitia »

HIPERÓN s. m. particulă elementară stabilă cu masă superioară celei a protonului, dar inferioară celei a deuteronului. (< fr. hypéron) Vezi definitia »

ALCIÓN, alcioni, s. m. 1. (Ornit.) Pescăruș-albastru. 2. Steaua cea mai luminoasă din grupul Pleiadelor. [Pr.: -ci-on] – Fr. alcyon (lat. lit. alcyon). Vezi definitia »