TRÁNZIT s.n. Trecere (fără staționare) de mărfuri sau de persoane printr-o țară străină; scutire de taxe vamale acordată de un stat unor mărfuri care trec prin teritoriul său în altă țară; tranzitare. ◊ Bilet de tranzit = autorizație scrisă privind scutirea de vamă a unor mărfuri care sunt în trecere prin țară; drum de tranzit = drum public care ocolește localitățile; în tranzit (despre călători, vagoane etc.) = în trecere. ♦ Trecere a unui material organic printr-un organ. ♦ (În telefonie și radiofonie) Operația de recepționare a unei convorbiri sau a unui mesaj și de retransmitere a lui la un alt post. [Pl. -turi, -te. / < fr. transit, it. transito, cf. lat. transitus – trecere]. Vezi definitia »

NEDEFINÍT, -Ă adj. 1. indefinit; vag. ◊ (gram.; despre articole, adjective, pronume, numerale) nehotărât. 2. (mat.) integrală ~ă = funcție a cărei derivată este funcția dată. (după fr. indéfini) Vezi definitia »

JINDUÍT, -Ă, jinduiți, -te, adj. Poftit, râvnit; jinduitor. – V. jindui. Vezi definitia »

tarhotít s. n. – Cheag, lapte prins și acru. Mag. tarhó (Candrea). În Trans. Vezi definitia »

antracít s. m., pl. antraciți Vezi definitia »