Definita cuvantului pragmatic
PRAGMÁTIC, -Ă I. adj. 1. care urmărește aspectul practic, utilitatea; (peior.) care ia drept criteriu al adevărului valoarea practică. 2. bazat pe studierea faptelor. ♦ ~ a sanctiune = lege care emană de la parlament sau de la suveran, cu privire la o importantă problemă laică sau religioasă. II. s. f. parte a semioticii care studiază modul în care omul înțelege și folosește semnele. (< fr. pragmatique, lat. pragmaticus, gr. pragmatikos, /II/ engl. pragmatics)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu pragmatic
BENÉFIC, -Ă adj. favorabil, binefăcător. (< fr. bénéfique, lat. beneficus) Vezi definitia »
SFIC s. n. (Reg.) Șfichiuială. – Cf. șfichiui. Vezi definitia »
poftárnic, poftárnică, adj. (înv. și reg.) foarte doritor, pofticios, lacom; poftalnic. Vezi definitia »
BABÍC (‹ tc.) s. n. Salam crud, uscat și presat, preparat din carne de oaie și vită în proporții egale, puternic condimentat. Vezi definitia »
HIDROPNEUMÁTIC, -Ă adj. Care funcționează cu ajutorul apei sau al unui lichid și al unui gaz comprimat. [Pron. -pne-u-. / < fr. hydropneumatique]. Vezi definitia »