PROCTOLOGÍE s.f. Disciplină medicală care se ocupă cu afecțiunile anusului sau rectului. [Gen. -iei. / < fr. proctologie, cf. gr. proktos – anus, logos – știință]. Vezi definitia »

CUMINȚÍE s. f. (Rar) Cumințenie (1). – Cuminte + suf. -ie. Vezi definitia »

EUPRAXÍE s. f. 1. acțiune bine condusă. 2. (med.) capacitate de a executa mișcări coordonate. (< fr. eupraxie) Vezi definitia »

IMPLORÁȚIE, implorații, s.f. (Rar) Acțiunea de a implora și rezultatul ei; implorare, rugăminte, cerere stăruitoare, fierbinte, desperată. [Var.: implorațiúne, -i s.f.] – Din fr. imploration. Vezi definitia »

slugăníe, slugăníi, s.f. (reg.) slugă, servitor, argat. Vezi definitia »