arbíu (arbíe), s. n. – (înv.) Vergea de curățat arme de foc. Tc. harbi (Șeineanu, II, 23; Lokotsch 823); cf. alb. harbi, bg., sb. arbija. Vezi definitia »

STAMINÓDIU s. n. stamină modificată, devenită sterilă. (< fr. staminode) Vezi definitia »

PARCAGÍU, parcagii, s. m. (Rar) Paznic, îngrijitor al unui parc (2).- Parc + suf. -giu. Vezi definitia »

CORALÍU, -ÍE adj. Corai. [< fr. corallin]. Vezi definitia »

SCATÍU, scatii, s. m. Pasăre cântătoare mică, foarte vioaie, cu ciocul puternic, penele verzi-gălbui, cenușii pe spate, iar pe aripi cu două dungi negre (Carduelis spinus). – Din ngr. skathí. Vezi definitia »