GRÍLĂ s.f. 1. Panou de vergele de metal sau de lemn care se așază la o deschidere (ușă, fereastră, vitrină etc.) 2. (Fiz.) Electrod în formă de grătar, intercalat între anodul și catodul unei poliode; grătar. 3. Obstacol la o fortificație făcut într-un gard de vergele de oțel. ♦ Grătar din bare de oțel care închide tuburile de ventilație ale unei cazemate. ♦ Aparat de ochire a obiectivelor aeriene. 4. (Cib.) Dispozitiv pentru cifrarea și descifrarea mesajelor, a caracterelor alfanumerice. [< fr. grille]. Vezi definitia »

cămáșă (-ắși), – 1. Îmbrăcăminte de (pînză) care acoperă parte superioară a corpului. – 2. Vălul de la altar. – 3. Husă pentru mobile. – 4. Mapă. – 5. Supracopertă (de carte). – 6. Pleavă. – 7. Membrană care învelește ceapa, usturoiul și alți bulbi. – 8. Placentă. – 9. Spuma vinului care fermentează. – Var. cămeșe, cămașă. Mr., megl. cămeașă. Lat. camisia (Diez, I, 102 și Gramm., I, 19; Pușcariu 266; Meyer 187; Candrea-Dens., 235; REW 1550; DAR); cf. alb. këmisë, it. camiscia, fr. chemise, sp., port. camisa. A trecut recent de la decl. în -ă la cea în -e, ca toate cuvintele terminate în -șe sau -je. Der. cămășoi, s. n. (cămașă lungă); cămășică, s. f. (maiou); cămășuță, s. f. (maiou). Vezi definitia »

CANELÚRĂ s.f. Șanț îngust care brăzdează vertical o coloană, un pilastru etc.; (p. ext.) jgheab similar tras pe suprafața vaselor. ♦ (Tehn.) Șanț puțin adânc, săpat în lungul unei piese; renură. ♦ Dungă longitudinală pe trunchiul unor arbori. [< fr. cannelure]. Vezi definitia »

FRUNZÍȚĂ, frunzițe, s. f. (Pop.) Frunzuliță. – Frunză + suf. -iță. Vezi definitia »

împistritúră, împistritúri, s.f. (pop.) varietate de culori, ornament, podoabă, zugrăveală. Vezi definitia »