Definita cuvantului preconștient
PRECONȘTIÉNT s. n. ansamblu de procese psihice latente, disponibile, care pot fi rechemate în conștiință oricând. (< fr. préconscient)

Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu preconștient
FOLIÁNT s.n. Carte de format mare, in-folio. [Pron. -li-ant. / < germ. Foliant]. Vezi definitia »
PROEMINÉNT, -Ă adj. ieșit în afară, în relief. ◊ (despre oameni) ieșit din comun; remarcabil. (< fr. proéminent, lat. proeminens, germ. proeminent) Vezi definitia »
student; [url=http://tehflyer.org/]tamiflu liquid,[/url]; [url=http://stlmargarita.com/]female version viagra[/url]; [url=http://dictaduranuncamas.org/]cialis levitra viagra[/url]; [url=http://walkercountydemocrats.com/]order tamiflu[/url]; [url=http://swakrith.com/]cytotec[/url]; [url=http://channellettersnewyork.com/]buy viagra[/url]; Vezi definitia »
ORIZÓNT s. n. 1. linie care reprezintă intersecția aparentă a suprafeței terestre cu bolta cerească. ◊ cerc din intersectarea sferei cerești cu un plan perpendicular pe direcția verticală dusă prin centrul Pământului sau prin locul de observație. 2. (fig.) întindere a cunoștințelor, perspectivă; putere de orientare; nivel intelectual. 3. ~ de timp = lungime a perioadei de timp după care se face previziunea evoluției fenomenelor economice. 4. (geol.) strat sau ansamblu de straturi de aceeași origine și aproximativ de aceeași vârstă, prin compoziția petrografică și prin resturile de organisme pe care le conține. ◊ totalitatea lucrărilor miniere care se află la același nivel. 5. arie de răspândire a trăsăturilor analoage sau identice ale unor elemente de civilizație. ◊ (arheol.) depozit de materiale de civilizație suprapuse în împrejurări diferite. 6. fundal (în teatru, în pictură etc.). 7. ~ artificial = instrument la executarea observațiilor cu sextantul, care permite măsurarea înălțimii unui astru deasupra planului orizontului. (< fr., lat. horizon) Vezi definitia »
RECONFORTÁNT, -Ă, reconfortanți, -te, adj. Care reconfortează, care restabilește, care întărește forțele fizice sau psihice; întăritor. ♦ (Substantivat, n.) Substanță, medicament care reconfortează. – Din fr. réconfortant. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z