ALINEAMÉNT s.n. v. aliniament. Vezi definitia »

OCURÉNT, -Ă adj. 1. care survine la un moment dat. 2. (despre unități lingvistice) care se întâlnește într-un text. (< fr. occurrent, lat. occurrens) Vezi definitia »

DEFETIȘIZÁNT, -Ă, defetișizanți, -te, adj. Care defetișizează. – Defetișiza + suf. -ant. Vezi definitia »

DEPLASTIFIÁNT, deplastifianți, s. m. Material care, adăugat unei materii prime plastice, îi micșorează plasticitatea; deplastificator. [Pr.: -fi-ant] – Din fr. déplastifiant. Vezi definitia »

FLUORESCÉNT, -Ă adj. (despre substanțe) care prezintă fluorescență; bazat pe fluorescență. ♦ tub ~ = izvor de lumină bazat pe principiul descărcării electrice în vapori de mercur aflați într-un tub de sticlă. (< fr. fluorescent) Vezi definitia »