Definita cuvantului predicat
PREDICÁT s. n. 1. parte principală a propoziției care atribuie subiectului o acțiune, o stare, o însușire. ♦ ~ verbal = predicat exprimat printr-un verb predicativ la un mod personal, locuțiune verbală, adverb sau interjecție predicativă; ~ nominal = predicat exprimat printr-un verb copulativ și un nume predicativ. 2. (log.) termen al unei judecăți care afirmă sau neagă ceva în legătură cu subiectul. ◊ (log. simbolică) element constitutiv al funcțiilor specifice calculului de predicate. 3. (mat.) enunț care depinde de una sau mai multe variabile și căruia, pentru orice valoare dată variabilelor, îi corespunde o propoziție. (< fr. prédicat, lat. praedicatum)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu predicat
SOLUȚIONÁT, -Ă, soluționați, -te, adj. 1. Pentru care s-a găsit o soluție (convenabilă); rezolvat (1). 2. (Despre controverse, litigii, conflicte) Căruia i s-a pus capăt; rezolvat (2). [Pr.: -ți-o-] – V. soluționa. Vezi definitia »
DEPRAVÁT, -Ă adj., s.m. și f. (Om) descompus din punct de vedere moral; desfrânat, corupt; pervers. [< deprava]. Vezi definitia »
CANDIDÁT, -Ă, candidați, -te, s. m. și f. Persoană care candidează. – Din fr. candidat, lat. candidatus. Vezi definitia »
delicát (delicátă), adj. – Fin, gingaș. – Mr. dilicat. Fr. délicat. – Der. delicatesă, s. f., din germ. Delikatesse, admite și un pl. colectiv delicatesuri; delicatețe, s. f.; nedelicat, adj.; nedelicatețe, s. f. Cuvîntul mr. provine din it. Vezi definitia »
ÎNVEȘMÂNTÁT, -Ă, înveșmântați, -te, adj. Îmbrăcat2 (cu solemnitate). [Var.: învesmântát, -ă, învestmântát, -ă adj.] – V. înveșmânta. Vezi definitia »