ȘAMÓTĂ, șamote, s. f. Material refractar obținut din argilă arsă și măcinată, care se întrebuințează la prepararea cărămizilor și a altor materiale refractare; p. ext. cărămidă sau placă refractară preparată din astfel de argilă. [Var.: șamót s. n.] – Din germ. Schamotte, fr. chamotte. Vezi definitia »

CARCÁSĂ s. f. 1. cadru, osatură, a unui aparat sau instrument. 2. totalitatea oaselor care formează scheletul unui animal. ◊ porțiune dintr-un animal jupuit și eviscerat, scheletul cu mușchi, destinat consumului public. (< fr. carcasse) Vezi definitia »

ártă (árte), s. f. – 1. Activitate care are drept scop producerea unor valori estetice. – 2. Măiestrie, pricepere. It. arte, din lat. ars (sec. XIX). – Der. artist, s. m.; artistă, s. f.; artistic, adj. Vezi definitia »

ANTRETOÁZĂ, antretoaze, s. f. 1. Fiecare dintre grinzile transversale care leagă grinzile principale ale unui pod. 2. Bară cilindrică găurită care leagă peretele căldării cu aburi, pentru consolidare. – Fr. entretoise. Vezi definitia »

BANCNÓTĂ, bancnote, s. f. Hârtie de valoare, cu acoperire în aur, emisă de o bancă (în schimbul cambiilor) și folosită ca mijloc de plată. – Germ. Banknote (fr. bank-note). Vezi definitia »