AUTOGESTIÚNE s.f. Gestiune sau administrare proprie; autogestionare. [Cf. fr. autogestion]. Vezi definitia »

INTERLOCUȚIÚNE s. f. 1. convorbire. 2. (jur.) hotărâre care precedă sentința finală a unui proces. (< fr. interlocution) Vezi definitia »

OARECÍNE pron. nehot. (Înv. și reg.) Cineva, unul; careva; oareșicine. – Oare + cine. Vezi definitia »

TRANSPÚNE, transpún, vb. III. 1. Tranz. A muta, a schimba ceva dintr-un loc în altul, dintr-o stare sau dintr-o situație în alta. ♦ Fig. A da expresie în scris, pe scenă, pe ecran etc.; a reda, a pune pe hârtie, în versuri, pe scenă etc. ♦ A transcrie sau a executa o compoziție muzicală în altă tonalitate decât aceea în care a fost scrisă inițial. ♦ A muta un termen dintr-o parte a unei ecuații în alta (schimbându-i semnul). 2. Refl. Fig. A se situa cu mintea, cu imaginația etc. în altă situație sau în alt timp. – Trans- + pune (după fr. transposer, lat. transponere). Vezi definitia »

a căuta în coarne expr. a răsfăța (pe cineva.) Vezi definitia »