A EȘUA a da chix, (d. planuri, proiecte etc.) a se duce de râpă, a face un fâs / o laie, a se lipi ca cocoșatul de gard, a pierde partida, (d. un proiect) a pica în bot, a-i pocni broasca. Vezi definitia »

EVOLUÁ, evoluez, vb. I. Intranz. 1. A trece printr-o serie de transformări, prin diferite faze progresive, spre o treaptă superioară; a se dezvolta; a se transforma. ♦ A-și urma cursul; a se desfășura. Boala evoluează normal. ♦ (Sport) A susține un meci; a juca. 2. A se deplasa cu mișcări largi (circulare). [Pr.: -lu-a] – Din fr. évoluer. Vezi definitia »

QUECHUA [CHÉ-CIU-A] adj., s. m. f. (incaș) din Peru și Bolivia. ◊ s. f. inv. limbă amerindiană vorbită de această populație. (< sp., fr. quechua) Vezi definitia »

SUBEVALUÁ, subevaluéz, vb. I. Tranz. și refl. A (se) subestima. [Pr.: -lu-a] – Sub¹- + evalua (după fr. sous-évaluer). Vezi definitia »

aciuá (aciuéz, aciuát), vb. – A-și găsi refugiu, a se pune la adăpost, a se pripăși. – Var. aciuia, aciola. < Lat. ciere (lat. tîrzie cire) „a incita, a chema”, cf. accire „a chema la sine, a lăsa să vină”. Dacă este, cum presupunem, un cuvînt pastoral, s-a referit mai întîi la acțiunea de a strînge cu strigăte vitele, pentru a le pune la adăpost de vremea rea. Fonetismul îndreptățește presupunerea unei schimbări de conjug., care poate fi tîrzie, și evoluția lui i la iu, ca în bucium, cf. invers, reducerea lui u › i în adia și baier. Fenomenul este cunoscut și în it., cf. angelus, it. angiolo, calabr. anciulu. Celelalte explicații nu sînt satisfăcătoare. Cihac, II, se gîndea la sl. utečati „a fugi”. Lat. *accellare, din cella „ascunzătoare” (Philippide, ZRPh., XXXI, 287; Pușcariu, Conv. Lit., 1908, 602; REW 1802; DAR; Pascu, Beiträge, 14) prezintă dificultăți (cf. Graur, BL, V, 92). Candrea-Dens., 10 propun lat. *accubiliare, inacceptabil fonetic, ca și ipoteza lui Giuglea, Concordances, 20 (cf. REW 4564), bazată pe lat. *jacilia din *jacile. Var. aciola, cu der. acioală, s. f. (refugiu, adăpost, copertină), care circulă pe o arie redusă în Munt., este mai greu de explicat. Este probabil să fi intervenit vreo contaminare, de ex. cu poală „fustă”, de unde sensul de „copertină”, sau vreo analogie, de ex. cu forma dublă înșeua și înșela. Vezi definitia »