Definita cuvantului pretură
PRETÚRĂ s. f. 1. (la romani) demnitatea, funcția de pretor. 2. (în trecut) serviciul, funcția pretorului (3); local unde își exercita funcția. (< lat. praetura, fr. préture)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu pretură
APENDICÍTĂ s. f. inflamație a apendicelui (1). (< fr. appendicite) Vezi definitia »
NEIZBẤNDĂ s. f. Eșec, insucces, nereușită. – Ne- + izbândă. Vezi definitia »
VĂMEȘOÁICĂ, vămeșoaice, s. f. (Pop.) Soția vameșului. – Din vameș + suf. -oaică. Vezi definitia »
ÎNVÂRTEÁLĂ, învârteli, s. f. 1. Învârtire, întoarcere, răsucire. 2. (Fam.; mai ales la pl.) Manevră (necinstită) folosită pentru obținerea unor profituri (individuale). Învârti + suf. -eală. Vezi definitia »
ALBĂSTRÍȚĂ, albăstrițe, s. f. (Bot.) Albăstrea. – Albastră + suf. -iță. Vezi definitia »