ELECTROSCOPÍE s. f. Disciplină care se ocupă cu studiul electroscoapelor și al aplicațiilor lor. – Din fr. électroscopie. Vezi definitia »

DIPLOCEFALÍE, diplocefalii, s. f. (Med.) Monstruozitate caracterizată prin existența a două capete pe un trunchi. – Din fr. diplocéphalie. Vezi definitia »

pielotéie, pielotéi, s.f. (reg.) 1. piele (mai ales de ovine). 2. țesut animal cu aspect de foiță, lamă sau pânză fină; membrană, pielcuță, pielușină, pieliță. 3. carne de calitate inferioară (cu pielițe, vine, tendoane). 4. excrescență, chist; tumoare. 5. țesut vegetal subțire; membrană, epicarp. 6. pănușă subțire crescută pe știuleții de porumbi, printre șirurile de boabe. 7. pojghiță fină ce se formează pe suprafața unor alimente lichide (lapte, supă etc.). Vezi definitia »

LAMINÁȚIE s.f. (Anat.) Așezarea unor elemente anatomice în straturi suprapuse. [Gen. -iei. / cf. lat. lamina – lamă]. Vezi definitia »

GEMINÁȚIE s.f. Împerechere, îmbinare de două elemente. ♦ Dublare a unei consoane; anadiploză. [Gen. -iei, var. geminațiune s.f. / cf. fr. Gémination, lat. geminatio]. Vezi definitia »