NEAPĂRÁT, -Ă, neapărați, -te, adj., adv. I. Adj. 1. De care nu te poți lipsi, care este (absolut) necesar; indispensabil. ◊ Expr. A fi de (sau a avea) neapărată nevoie (sau trebuință) = a fi de (sau a avea) absolută nevoie. 2. (Rar) Căruia nu i te poți împotrivi, care nu poate fi ocolit, evitat sau omis; fatal, inevitabil. II, Adv. În mod necesar, cu orice preț; negreșit. [Pr.: ne-a-] – Ne- + apărat. Vezi definitia »

IMPACIENTÁT, -Ă, impacientați, -te, adj. (Livr.) Nerăbdător. ♦ Neliniștit, îngrijorat. [Pr.: -ci-en-] – V. impacienta. Vezi definitia »

CORDÁT², cordate, s. n. (La pl.) Încrengătură de animale cu corpul susținut de o coardă dorsală sau de coloana vertebrală; (și la sg.) animal din această încrengătură. – De la coardă (după fr. cordés). Vezi definitia »

ARDEIÁT, -Ă, ardeiați, -te, adj. (Despre mâncăruri) În care s-a pus (mult) ardei (sau piper, boia etc.). [Pr.: -de-iat] – V. ardeia. Vezi definitia »

PRIVILEGIÁT, -Ă adj., s. m. f. 1. (cel) care se bucură de un privilegiu. 2. (fig.) înzestrat de la natură cu un talent. (< fr. privilégié) Vezi definitia »