năstimí, năstimésc, vb. IV refl. (reg.) 1. (despre plante) a ieși din pământ, a se ivi. 2. (despre boli) a apărea, a se ivi. 3. (despre copii) a crește, a dezvolta. Vezi definitia »

AROMÍ, aromesc, vb. IV. 1. Intranz. A fi cuprins de un somn ușor și plăcut; a ațipi; a dormita. 2. Tranz. A ameți printr-un miros îmbătător. 3. Tranz. Fig. A potoli, a liniști. [Var.: (înv.) aromá vb. I] Vezi definitia »

PLACODÉRMI s. m. pl. subclasă de pești fosili având capul acoperit cu plăci osoase și cornoase. (< fr. placodermes) Vezi definitia »

uimí (uimésc, uimít), – vb. – A surprinde, a admira, a ului. Sl. ujeti, ujmą „a fura”, ujmati „a sustrage” (Miklosich, Slaw. Elem., 51; Cihac, II, 431; Conev 101; Tiktin), cf. fr. ravir, sp. arrebatar. – Der. uimăci, vb. (a ameți, a năuci), prin contaminare cu buimăci; uimeală (var. uimăceală), s. f. (mirare, surprindere); uimitor, adj. (care uimește, care surprinde). Vezi definitia »

BECCAFUMI (Domenico Mecherino sau Micharino, zis ~) (1484-1551), pictor, sculptor, turnător în bronz și mozaicar italian din Toscana. Picturi în frescă și tempera („Evangheliștii”, „Istoria lui Moise” la catedrala din Siena). Mozaicuri în marmură cu scene biblice (la palatul Doria, din Genova). Vezi definitia »