CHEMORECEPTÓR s.m. 1. Parte terminală a unui organ care, în contact cu moleculele unei substanțe din mediul extern, o recepționează și diferențiază în funcție de structura chimică. 2. Terminație nervoasă care înregistrează modificările chimice din mediul intern. [Var. chemoceptor s.m. / < fr. chemo-récepteur]. Vezi definitia »

TERMOPLONJÓR s. n. plonjor (II). (< fr. thermoplonjeur) Vezi definitia »

BIFLÓR, -Ă adj. (Despre plante) Care poartă, care are două flori. [< fr. biflore]. Vezi definitia »

prăznicitór, prăznicitoáre, adj. (înv.) prăznuitor; care prăznuiește, sărbătorește. Vezi definitia »

PROTECTÓR/PROTÉCTOR, -OÁRE adj., s. m. f. 1. (cel) care protejează, apără, favorizează (pe cineva sau ceva); ocrotitor; binevoitor. 2. (stat) care deține protectoratul asupra unui teritoriu. (< lat. protector, lat. protecteur) Vezi definitia »