Definita cuvantului probațiune
PROBAȚIÚNE s. f. 1. (jur.) acțiunea de a proba (1); dovedire; dovadă. 2. timp pentru noviciat. (< fr. probation, lat. probatio)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu probațiune
SERVITÚDINE s.f. (Rar) Servitute. [Cf. lat. servitudo, fr. servitude]. Vezi definitia »
PURGAȚIÚNE s.f. v. purgație. Vezi definitia »
MALFORMAȚIÚNE s.f. v. malformație. Vezi definitia »
HIPERCORECTITÚDINE s.f. Greșeală de limbă datorită efortului conștient al vorbitorilor de a se conforma mecanic normelor limbii literare; hiperurbanism. [< hipercorect + -itudine, după engl.. hyper-correction, fr. hypercorrection, germ. Hyperkorrektheit]. Vezi definitia »
INSERȚIÚNE s.f. v. inserție. Vezi definitia »