GEOCARPÍE s.f. (Bot.) Fenomen prezent la unele plante, care își înfundă, după fecundație, floarea în pământ, unde se dezvoltă fructele. [Pron. ge-o-, gen. -iei. / cf. fr. géocarpie < gr. ge – pământ, karpos – fruct]. Vezi definitia »

SURDOLOGÍE s. f. ramură a defectologiei care studiază deficiențele senzoriale auditive. (< surdo- + -logie) Vezi definitia »

EXSUFLÁȚIE s.f. Extragere de aer din cavitatea pleurală sau extrapleurală. [Gen. -iei. / < fr. exsufflation].[În DO exuflație] Vezi definitia »

ARHIPĂSTORÍE s. f. Rangul de arhipăstor. – Din arhipăstor + suf. -ie. Vezi definitia »

ISIHÍE s. f. (Grecism înv.) Liniște, odihnă, tihnă. – Din ngr. isihía. Vezi definitia »