ÉFOR s. m. 1. (în Sparta antică) fiecare dintre cei cinci demnitari aleși, care aveau largi puteri de control. 2. membru în consiliul de conducere al unei eforii (2). (< fr. éphore, gr. ephoros) Vezi definitia »

SEMAFÓR s. n. 1. semnalizator optic care transmite navelor din larg anumite comunicări privind navigația. 2. dispozitiv de semnalizare care indică mecanicului locomotivei dacă este liberă sau nu porțiunea de cale ferată pe care o are în față. 3. semnalizator cu lumini colorate pentru reglementarea circulației pe străzi; stop. (< fr. sémaphore) Vezi definitia »

EVAPORATÓR, -OÁRE s.m. și f. Muncitor care lucrează la evaporator (1). [Cf. fr. évaporateur]. Vezi definitia »

EJECTÓR s.n. 1. Aparat pentru evacuarea fluidelor dintr-un rezervor. 2. Dispozitiv la armele de vânătoare care servește la aruncarea din țeavă a cartușului percutat. [< fr. éjecteur, germ. Ejektor]. Vezi definitia »

NĂSCIÓR, născioare, s. n. Năsuc. – Năsuc + suf. -ior. Vezi definitia »