Definita cuvantului procurator
PROCURATÓR s. m. 1. magistrat roman, administrator al unei provincii imperiale, cu strângerea dărilor și cu repartizarea cheltuielilor. 2. înalt demnitar în vechile republici italiene Genova și Veneția. 3. mandatar însărcinat să apere interesele unei alte persoane. (< fr. procurateur, lat. procurator)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu procurator
GLOBUȘÓR, globușoare, s. n. (Rar) Diminutiv al lui glob. – Glob + suf. -ușor. Vezi definitia »
MONTATÓR, -OÁRE s.m. și f. Tehnician care execută operații de montare; montor. [Cf. it. montatore]. Vezi definitia »
ODORIZÓR s. n. aparat destinat a introduce într-un gaz un odorizant. (< fr. odoriseur) Vezi definitia »
MINIMALIZATÓR, -OÁRE, minimalizatori, -oare, adj. Care minimalizează. – Minimaliza + suf. -tor. Vezi definitia »
păsătór, -oáre, adj. (înv. și reg.) căruia îi pasă, care se îngrijorează; grijuliu, sensibil. Vezi definitia »