ILUZIONÍSM s. n. 1. profesiunea iluzionistului. ◊ prestidigitație. 2. (în artele plastice) ansamblu de procedee tehnice care urmăresc să creeze iluzia realității. 3. tendință psihologică de a explica un fenomen prin iluziile pe care acesta le provoacă. (< fr. illusionnisme) Vezi definitia »

FANARIOTÍSM s. n. dominație, stăpânire a domnilor fanarioți. ◊ (fig.) ipocrizie, fățărnicie. (< fanariot + -ism) Vezi definitia »

PANGERMANÍSM s. n. Doctrină politică preconizând unirea tuturor populațiilor de origine germană într-un singur stat. – Din fr. pangermanisme. Vezi definitia »

HAȘIȘÍSM s.n. Intoxicație acută cu hașiș. [< fr. hachischisme]. Vezi definitia »

ALEXANDRINÍSM s. n. 1. Ansamblu de manifestări ale civilizației elenistice, semigrecești, semiegiptene, cu centrul în orașul Alexandria (sec. III î.Hr. – III d.Hr.). 2. Caracterul operei poeților alexandrini; p. ext. caracterul rafinat, erudit, subtil, ezoteric al artei și filozofiei în perioadele sale de declin. – Din fr. alexandrinisme. Vezi definitia »