Definita cuvantului prodigiu
PRODÍGIU s. n. 1. eveniment extraordinar, cu caracter magic sau supranatural; minune, miracol. 2. persoană extraordinară prin talentul, virtuțile sau viciile sale. (< lat. prodigium, fr. prodige)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu prodigiu
câștíu, câștíuri, s.n. (înv.) 1. rată în arenda unei moșii. 2. chirie (la case). 3. banii (prețul) vânzării. Vezi definitia »
BIMILÉNIU s.n. Perioadă, interval de două mii de ani. [Pron. -niu. / < bi- + mileniu]. Vezi definitia »
MARMAZÍU, -ÍE, marmazii, adj. (Reg., despre vin, rar despre rachiu) Purpuriu, roșu-deschis; p. ext. de bună calitate. [Var.: marmanzíu, -íe adj.] – Din naramziu. Vezi definitia »
BUCĂLÍU, -ÍE, bucălii, adj. (Rar) Bucălat. – Probabil contaminare între bucălat și grăsuliu, durduliu. Vezi definitia »
BUCVÁRIU, bucvarii, s. n. Un fel de bucoavnă. – Din sl. bukvari. Vezi definitia »