AMIGDALÍTĂ s. f. Boală manifestată prin inflamarea (acută sau cronică) a amigdalelor. – Din fr. amygdalite. Vezi definitia »

MACROSTRUCTÚRĂ, macrostructuri, s. f. Structura unui metal sau a unui aliaj, așa cum apare la examinarea cu ochiul liber sau cu o lupă. ◊ (În sintagma) Macrostructură socială = totalitatea relațiilor și instituțiilor dintr-o societate. – Din fr. macrostructure. Vezi definitia »

PÂNZÚȚĂ, pânzuțe, s. f. (Reg.) Pânzișoară. – Pânză + suf. -uță. Vezi definitia »

DUZÍNĂ s.f. Ansamblu de douăsprezece obiecte de același fel. ◊ De duzină = a) făcut în serie, de calitate inferioară; b) (despre oameni) mediocru. [< fr. douzaine]. Vezi definitia »

ÁRMĂ, arme, s. f. 1. Obiect, unealtă, aparat, mașină care servește la atac sau la apărare. ◊ Armă de foc = armă care folosește pulbere explozivă. Armă automată = armă de foc la care armarea se produce automat, loviturile succedându-se neîntrerupt cât timp se apasă pe trăgaci. Armă albă = armă de oțel, cu vârf ascuțit și margini tăioase. ◊ Expr. A fi sub arme = a face serviciul militar. A ridica armele = a începe o luptă, un război. A depune armele = a se preda, a se declara învins; fig. a ceda; a se declara convins. ♦ Parte dintr-o armată specializată și dotată pentru un anumit fel de luptă; serviciu militar specializat în acest sens. 2. Fig. Mijloc de luptă (pe tărâm ideologic). ◊ Expr. A bate pe cineva cu propriile lui arme = a învinge pe cineva cu propriile lui argumente. – Lat. arma. Vezi definitia »