SERICICULTÚRĂ s.f. Ramură a zootehniei care se ocupă cu creșterea viermilor de mătase. [< fr. sériciculture, cf. lat. sericum – mătase, cultura – creștere]. Vezi definitia »

VENTÚZĂ, ventuze, s. f. 1. Organ în formă de disc al unor animale (acvatice), care le permite să se fixeze pe diferite corpuri. 2. Pahar special de sticlă, cu marginea superioară puțin răsfrântă, care se aplică (prin crearea de vid în interior) pe pielea unui bolnav, pentru a provoca o mică congestie locală a sângelui (în scop curativ). 3. Aparat în formă de clopot, cu ajutorul căruia se scoate aerul care împiedică circulația unui lichid într-o conductă. – Din fr. ventouse. Vezi definitia »

COAGULOGRÁMĂ, coagulograme, s. f. (Med.) Test care permite diagnosticarea unei coagulopatii; (concr.) buletin care cuprinde rezultatul unui astfel de test. [Pr.: co-a-] – Din fr. coagulogramme. Vezi definitia »

ADENOMATÓZĂ s. f. afecțiune prin hipertrofie glandulară multiplă. (< fr. adénomatose) Vezi definitia »

TREPONEMÓZĂ s.f. Boală a găinilor manifestată prin paralizia picioarelor și a aripilor; treponematoză. [< fr. tréponémose]. Vezi definitia »