MÁNȘĂ s.f. 1. Pârghie cu care pilotul comandă aripioarele și profundorul unui avion. ♦ Țintă aeriană (remorcată de avioane) pentru exerciții de tragere din avioane sau cu artileria antiaeriană. 2. Fiecare dintre etapele în care se împarte o probă de tir (corespunzând unui anumit număr de focuri trase), un concurs de călărie etc. V. repriză. [< fr. manche]. Vezi definitia »

pecioásă adj. f. (reg.; despre carne) macră. Vezi definitia »

MACARONÁDĂ s.f. Poezie în stil macaronic. [Cf. fr. maccaronée, it. maccheronea, prin confuzie cu it. maccheronata]. Vezi definitia »

CĂTINĂ (lat. catena) s. f. Denumirea regională a șapte specii de plante: c. albă, c. de garduri, c. mică, c. roșie, c. cuscută, holeră (3), spin (2). ♦ C. albă = arbust sau arbore de talie mică (c. 6 m), alburiu, foarte ramificat, cu lujeri cenușii-argintii, spinoși, păroși, decorativi (Hippophäe rhamnoides). C. roșie = numele a două specii de arbuști, spinoși, de c. 3 m înălțime, cu ramuri maro-roșietice, erecte (Tamarix tetranda) sau purpurii (Tamarix ramosissima) și flori mici, rozee. Vezi definitia »

PERITIROIDÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a țesuturilor din jurul glandei tiroide. [Pron. -ro-i-. / < fr. périthyroïdite]. Vezi definitia »