Definita cuvantului progeneză
PROGENÉZĂ s. f. dezvoltare a celulelor germinale dinaintea fecundației. ◊ ajungere a unui organism la maturitate sexuală înainte de dezvoltarea completă. (< fr. progenèse)

Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu progeneză
CÁPRĂ, capre, s. f. I. 1. Gen de mamifere rumegătoare paricopitate, cu părul lung, cu coarne, mai mari și diferențiate la masculi (Capra); animal care face parte din acest gen; p. restr. femela acestui animal. ◊ Capră de stâncă = capră sălbatică, cu blana roșcată și cu coarnele în formă de spadă (Capra ibex). Capră domestică = animal domestic rumegător, crescut pentru producția de lapte (Capra hircus). ◊ Expr. A împăca și capra, și varza = a mulțumi și pe unul, și pe altul; a împăca două interese opuse. Capră râioasă, se zice despre un om înfumurat. ♦ Pielea animalelor descrise mai sus. ♦ Compus: capră-neagră sau capră-de-munte = capră sălbatică, cu blana brună-neagră, cu coarne scurte și curbate la vârf și cu două dungi albe pe partea anterioară a capului, care trăiește în regiunile alpine (Rupicapra rupicapra). 2. Joc popular românesc, care face parte din obiceiurile practicate de Anul nou și care constă din executarea unor figuri comice de către un personaj mascat cu cap de capră (I 1) care bate ritmic din fălci; p. ext. personaj mascat astfel; turca. 3. (Art.) Numele unui joc de copii, în care un copil stă aplecat cu mâinile sprijinite pe genunchi, iar ceilalți sar peste el. II. 1. Unealtă de lemn cu patru picioare, încrucișate două câte două, pe care se pun lemnele pentru a fi tăiate cu ferăstrăul. 2. Sistem de lemne încrucișate care servește la susținerea schelelor de lucru, a unor platforme etc. 3. Scaun (sau ladă) care se află în partea de dinainte a trăsurii sau a căruței și pe care șade vizitiul. 4. Aparat de gimnastică pentru sărituri, format dintr-un suport capitonat așezat pe patru picioare, cu înălțimea reglabilă. 5. Arșic de miel. – Lat. capra. Vezi definitia »
CĂPUTĂTÚRĂ, căputături, s. f. (Înv.) Căpută (1). – Căputa + suf. -ătură. Vezi definitia »
GAZOLÍNĂ s. f. produs lichid, combustibil, prin lichefierea gazelor de sondă. (< fr. gazoline) Vezi definitia »
DUMNEZEOÁICĂ s. f. (Rar) Zeiță. – Din dumnezeu + suf. -oaică. Vezi definitia »
ANGHILĂ s.f. 1. Anghilă-de mare. Pește comun în Oceanul Atlantic, de 0,50-1,5 m lungime, putând ajunge până la o greutate de 15 kg (Conger conger). 2. Anghilă-de-râu. Pește migrator având forma unui șarpe, cu carnea foarte grasă, consumat proaspăt sau afumat, cu precădere în țările scandinave și în partea de nord a Germaniei (Anguilla anguilla) Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z