OMNIVÓR, -Ă, omnivori, -e, adj., s. m. și f. (Animal) care se hrănește atât cu substanțe vegetale, cât și cu substanțe animale; (animal) care mănâncă de toate. – Din fr. omnivore. Vezi definitia »

pufișór, pufișóri, s.n. (reg.) plantă erbacee, din familia leguminoaselor, cu flori mici alburii sau trandafirii; papanaș. Vezi definitia »

AJUTÓR, -OÁRE, ajutori, -oare, s. m. și f., s. n. 1. S. m. și f. Persoană care ajută pe alta într-o activitate oarecare (secundând-o și subordonându-i-se). 2. S. n. Sprijin, participare la efortul cuiva; îndrumare (în împrejurări dificile); asistență acordată cuiva; ajutorință. ◊ A fi de (sau a veni, a sta în) ajutor (cuiva) = a fi de folos (cuiva), a-l sprijini. ♦ Drept bănesc acordat salariaților în cazul pierderii temporare a capacității de muncă. ♦ Sprijin bănesc. ♦ (Cu valoare de interjecție) Strigăt al celor care se află în primejdie. – Lat. adjutor, -is, adjutorium. Vezi definitia »

picior (reg.) Vezi definitia »

RIHTUITÓR, -OÁRE, rihtuitori, -oare, s. m. și f. Persoană care rihtuiește. [Pr.: -tu-i-] – Rihtui + suf. -tor. Vezi definitia »