CONTRAPOZÍȚIE s.f. (Log.) Deducerea unei judecăți noi prin înlocuirea termenilor cu contradictorii lor. [< fr. contraposition]. Vezi definitia »

ONICOMALACÍE s.f. Consistență moale a unghiilor. [Gen. -iei. / cf. gr. onyx – unghie, malakia – înmuiere]. Vezi definitia »

MELANODERMÍE, melanodermii, s. f. Pigmentare patologică, brună sau neagră, localizată sau generalizată, care apare în unele boli cronice ca malaria, tuberculoza sau în intoxicațiile cu săruri de aur, argint etc. – Din fr. mélanodermie. Vezi definitia »

DECIMÁȚIE, decimații, s. f. Decimare. – Din lat. decimatio, fr. décimation. Vezi definitia »

TELALGÍE, telalgii, s. f. (Med.) Durere care aparține în altă parte, la distanță de locul leziunii. – Din fr. télalgie. Vezi definitia »