OPERATÓRIU, -IE, operatorii, adj. (Livr.) Privitor la chirurgie, în legătură cu chirurgia; chirurgical. – Din fr. opératoire, lat. operatorius. Vezi definitia »

clenódiu (clenódii), s. n. – Bijuterie, podoabă. Germ. Kleinod (Borcea 182). În Trans, sec. XVIII, înv. Vezi definitia »

Formagiu,formagii, s.f. 1.brutar, pitar.Substantivul este formă, dar și furmă.A se vedea Eugen Pavlescu, Economia breslelor în Moldova, București, 1939, p. 302, 371 și Indexul de la sfârșitul lucrării Vezi definitia »

COLÓDIU s. n. soluție de nitroceluloză într-un amestec de alcool și eter, în fotografiere, în farmacie etc. (<lat. collodium, fr. collodion) Vezi definitia »

bidiviu, bidivii s. m. (pop.) tânăr. Vezi definitia »