caradáică, caradăici, s.f. (reg.) 1. căruță mare. 2. persoană scurtă și groasă; bondoacă. Vezi definitia »

PLÁGĂ s.f. 1. Rană (deschisă). 2. (Fig.) Calamitate; situație nenorocită. [Pl. plăgi. / cf. lat. plaga, germ. Plage]. Vezi definitia »

BANDÓLĂ s.f. Instrument muzical cu coarde, asemănător cu bandura. [< sp. bandola]. Vezi definitia »

bilaiseală, s. f. sg. (intl.) înșelătorie care constă în a-i cere unui vînzător restul la o bancnotă arătată, dar nu și înmânată acestuia. Vezi definitia »

ANTIBIÓZĂ s.f. Antagonism microbian bazat pe elaborarea de antibiotice. [Pron. -bi-o-. / < fr. antibiose]. Vezi definitia »