Bară metalică folosită la deplasarea prin remorcarea(tragere sau împingere) unor obiecte-autoturisme,remorci,vagoane etc.(popular în Moldova românească) În Republica Moldovașinonim cu rangă, conf.Dictionar explicativ uzual al limbii române,edit,LiteraÇhișinău 1999. Vezi definitia »

GÚMĂ s. f. 1. substanță vâscoasă secretată de unele plante sau obținută sintetic, care se întărește în contact cu aerul. 2. bucățică de cauciuc pentru șters urmele de creion sau de cerneală lăsate pe hârtie; radieră. ♦ ~ de mestecat = bomboană din gumă (1), cu o glazură dulce, care se mestecă în gură. (după fr. gomme, it. gomma, lat. gummi) Vezi definitia »

FRONTOGENÉZĂ s.f. (Met.) Totalitatea fenomenelor care produc suprafețele frontale și perturbațiile atmosferice legate de ele. [< fr. frontogenèse]. Vezi definitia »

BÚRSĂ¹, burse, s. f. Alocație bănească (lunară) acordată de stat unui elev sau student, pentru a-și acoperi cheltuielile de întreținere în timpul studiilor; întreținere gratuită acordată de stat unui elev sau student. – Fr. bourse. Vezi definitia »

TRÚFĂ s.f. 1. (Liv.) Inducere în eroare; înșelătorie, șarlatanie. ♦ Abuz de încredere, escrocherie. 2. Gen de ciuperci comestibile foarte gustoase, de culoare violetă-negricioasă, având forma unui cartof. 3. Produs de cofetărie preparat cu o cremă de unt și ciocolată. [< fr. truffe, it. truffa, prov. trufa < lat.t. tufera]. Vezi definitia »