ILEOPATÍE s.f. (Med.) Denumire generică pentru afecțiunile ileonului. [Pron. -le-o-, gen. -iei. / < fr. iléopathie]. Vezi definitia »

-MUZÍE elem. muzic(o)-. Vezi definitia »

MITIGÁȚIE s.f. (Rar) Moderare, îndulcire, îmblânzire. [Gen. -iei, var. mitigațiune s.f. / cf. fr. mitigation]. Vezi definitia »

SEROLOGÍE s. f. 1. Știință care se ocupă cu studiul serurilor terapeutice, specifice sau nespecifice; capitol al imunologiei care cuprinde studiul metodelor pentru punerea în evidență a anticorpilor din serul sangvin, precum și studiul antigenelor microbiene și celulare și a toxinelor. 2. Studiu de laborator care constă în analizarea modificărilor serice din cursul diferitelor boli. – Din fr. sérologie. Vezi definitia »

CALORÍE s. f. unitate de măsură a căldurii, cantitatea de căldură necesară pentru a ridica temperatura unui gram de apă distilată cu un grad centigrad; unitate de măsură a energiei pe care o dezvoltă în corp alimentele în procesul anabolismului. (< fr. calorie) Vezi definitia »