REPUGNÁNT, -Ă adj. care repugnă; dezgustător; respin-gător. (< fr. répugnant) Vezi definitia »

INTERCURÉNT, -Ă, intercurenți, -te, adj. (Rar) Care survine în timpul desfășurării altui proces (mai ales o boală). – Din fr. intercurrent. Vezi definitia »

OXIDÁNT, -Ă, oxidanți, -te, adj. 1. Care are proprietatea de a oxida, care produce oxidare. ♦ (Substantivat, m.) Substanță care are proprietatea de a produce o oxidare. 2. (Biol.) Oxidativ (2). – Din fr. oxydant. Vezi definitia »

CONTÁNT, -Ă adj. (despre bani) în numerar, peșin, cash. (< it. contante, fr. comptant) Vezi definitia »

DEPLASAMÉNT s.n. Greutatea volumului de apă pe care îl dislocă o navă. ♦ Greutatea totală a unei nave. [Pl. -te. / < fr. déplacement]. Vezi definitia »