tarábă (tắrăbi), s. f. – Tejghea, masă de expus mărfurile. Tc. tarab, din arab. darabah (Șeineanu, II, 348). – Der. tarabagiu, s. m. (negustor de la tarabă); tărăbuță, s. f. (bagaje, catrafuse) se folosește mai ales la pl. Vezi definitia »

LÁMPĂ s. f. 1. aparat fix sau portativ care produce lumină. ♦ ~ de radio = tub electronic; ~ fulger = blitz. 2. aparat portativ folosit ca sursă de căldură pentru anumite operații. (< fr. lampe, germ. Lampe, rus. lampa) Vezi definitia »

CONVOLÚTĂ s.f. v. convolut. Vezi definitia »

BÉZNĂ, bezne, s. f. (Adesea fig.) Întuneric mare, de nepătruns. – Din sl. bezdŭna. Vezi definitia »

SPONGÍLĂ s.f. Gen de bureți de apă dulce. [Var. spongil s.m. / < fr. spongille]. Vezi definitia »